Ce poate fi mai plăcut într-o zi frumoasă în care vrei să te destinzi decât să te bucuri de fructuozitatea şi mineralitatea unui vin alb, bine răcit?
Pentru zilele în care abia aştepţi să vii acasă să desfaci o sticlă de vin sau, dimpotrivă, să ieşi la terasă (dacă stai acasă, acum cu lucratul acesta remote), îţi dăm câteva tips-uri despre cum să îl bei corect ca să-i simţi din plin buchetul, aromele şi consistenţa.
Temperatura de servire a unui vin alb
Primul lucru esenţial de care trebuie să ţii cont este temperatura de servire. Acasă poţi folosi un termometru de vin care se fixează pe sticlă.
La terase nu ai cum să verifici, dar în orice caz, îţi poţi da seama de temperaturi, dacă ştii regulile de mai jos. Dacă vei constata că temperatura nu e ok, cere o găleata cu cuburi de gheaţă. Nu le pune în vin, îi strici gustul! 🙂
În cazul în care ai ales un vin alb, sec sau demisec, temperatura trebuie să fie undeva între 8 – 12 grade, nu ar trebui să depăşească 12 grade.
Dacă este vorba de un vin tânăr, sec, proaspăt, între 8-10 grade, iar dacă este unul cu profil aromatic, între 10-12 grade.
Un spumant (cava, prosecco, şampanie) trebuie şi mai bine răcit pentru a-şi etala pe deplin perlajul şi aromele, chiar până la 6 grade.
La fel şi un vin dulce, licoros – nu vrei să bei cumva un vin dulce cald, nu?
Ţine cont că temperatura vinului creşte dacă e mai cald afară sau în încăpere. Aşa că îl poţi bea şi mai rece decât spun regulile.
Paharul de vin alb
Da, contează foarte mult paharul în funcţie de culoarea şi tipul vinului, forma şi deschiderea lui înfluenţând gustul şi alte caracteristici (de exemplu, perlajul în cazul spumantelor).
Un vin alb se bea într-un pahar cu bolul mai îngust, în formă de lalea. Acesta are deschiderea mai mică decât paharele recomandate pentru vinurile roşii.
Bolul mai mic menţine temperatura scăzută şi păstrarea aromelor mai mult timp.
Totodată, paharul în formă de lalea direcționează băutura spre centrul gurii, unde se percep cel mai bine aromele unui vin alb.
Pentru spumante, se recomandă paharul numit flute, cu baza îngustă, care păstrează perlajul/efervescenţa mai mult timp.
Un vin licoros, de desert, se bea dintr-un pahar mai micuţ, tot tip lalea care îi păstrează aromele mai bine.
Asocierile culinare pentru vin alb
Mâncarea lângă care bei vinul, în cazul de faţă, un vin alb, este mereu importantă pentru că îl poate potenţa mai bine şi îi scoate în evidenţă aromele. Şi, invers, vinul o face mai gustoasă.
Dacă nu se potrivesc e bai, rişti să simţi vinul mai acru, mai acid, nu îi simţi toate aromele care pot fi acoperite de preparat.
Ai auzit, probabil, şi tu expresia “A mers ca uns”. Aici sunt multe reguli care pleacă de la arome, la texturi şi aciditate – atât ale vinului, cât şi ale mâncării pentru ca acestea să se potenţeze reciproc.
Dar îţi vom enumera câteva cât să nu dai greş, fără să te băgăm prea mult în ceaţă cu termeni de specialitate.
Ştii, poate, ca regulă generală, că vinurile albe se potrivesc cu mâncăruri uşoare, albe şi ele – carne albă de pui şi curcan, peşte, fructe de mare (toate la grătar, în sote-uri), salate cu pui şi peşte, paste cu sos alb nu foarte gras, risotto, paste cu sosuri alb,e chiar şi pizza dar cu sos de brânză şi niciodată de roşii.
Daca ai un vin fin, proaspăt, delicat, atunci şi el necesită preparate fine, dacă ai un vin mai complex, mai puternic, atunci e nevoie de un preparat pe măsură, dacă ai un vin acid, se va potrivi cu o mâncare acidă sau mai grasă.
De exemplu, lângă un Chardonnay, o Şarbă, o Plăvaie vor fi foarte bune cu preparatele cu pui echilibrate, dar şi mai picante, paste cu fructe de mare, salată Caesar, clătite cu brânză şi verdeţuri.
Sauvignon Blanc, Riesling şi Gewurztraminer se pot asocia bine cu peşte şi fructe de mare, preparate picante, asiatice, mexicane, aripioare.
O Tămâioasă merge, deasemenea, cu preparate cu pui, fructe de mare, salate cu carne albă.
O Şarbă baricată este bun cu doradă în crustă de sare, cataplana cu pește și fructe de mare, piept de curcan umplut cu spanac și telemea.
Spumantele însoţesc bine fructele de mare, peştele, un somon de exemplu, pastele cu sos alb, icrele, dar şi brânzeturile cu mucegai nobil şi diferite deserturi.
Un vin dulce sau de desert poate fi asociat cu un desert (cu condiţia să fie mai puţin dulce decât vinul), cu brânzeturi cu mucegai, cu foie gras.